Septembrie 30, 2020

Login to your account

Username *
Password *
Remember Me

UN MONUMENT PE SĂPTĂMÂNĂ: Biserica de zid de la Ribița

UN MONUMENT PE SĂPTĂMÂNĂ: Biserica de zid de la Ribița Credit foto: MCDR

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva aduce astăzi în atenția publicului, în cadrul proiectului online Un monument pe săptămână, un alt monument istoric al județului Hunedoara: Biserica de zid de la Ribița.

Prezentarea monumentului este realizată de dr. Daniel I. Iancu, cercetător științific III, Secția de Istorie și Artă a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

 

Printre monumentele reprezentative din județul Hunedoara se numără și cel de la Ribița, comuna Ribița. Mai precis biserica de zid datând din secolul al XV-lea. „Ribița (822 loc.) Așezată pe șoseaua destul de bună, a fost sat de mineri, stăpânit odinioară de nobilimea feudală, și un loc de aspră răzbunare a țăranilor răsculați.”... Biserica este „situată la marginea satului pe o mică ridicătură. ... Pisania a putut fi citită numai fragmentar. Din ea știm că biserica din Ribița a fost zugrăvită la 15 iulie 1417” (Octavian Floca și Victor Șuiagă Ghidul Județului Hunedoara, Deva, 1936, p. 184).

Având hramulSfântul Ierarh Nicolae”, biserica din Ribița, se află „în aceeași minunată Țară a Crișului Alb”, fiind un edificiu „alcătuit dintr-un altar rectangular decroșat, boltit în semicilindru, o navă cu pereți masivi și un turn-clopotniță, precedat de un pridvor deschis din lemn. Turnul, prevăzut cu un portal gotic, în arc frânt cu acoladă, comunică cu nava, la nivelul primului său etaj, prin două ferestre, spațiul format substituindu-se unei tribune, rezervată ctitorului și familiei sale” (Florin Dobrei, Bisericile ortodoxe hunedorene, Reșița, 2011, p. 90).

Renovările și reparațiile din anii 1869-1870, 1922, 1927-1928, 1968 și 1990 au condus la aspectul actual al construcției ecleziastice. „Din punct de vedere confesional, biserica din Ribița a avut o traiectorie similară celei din Crișcior ... lăcașul de cult nu s-a aflat, probabil, nici o clipă în aria de jurisdicție latină, cu toate că, pentru acele vremuri de tranziție de la starea de cnezialitate la spre cea de nobiliaritate a elitelor românești ... constituia un deziderat parțial realizat” (p. 93).

Cercetătorul dr. Valentin Trifescu, lector asociat la Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc, în volumul său dedicat și bisericii din Ribița meționează, referitor la iconografia monumentului, că „prezența sfintei protectoare a minerilor în programul iconografic de la Ribița spune multe, deoarece este cunoscut faptul că Țara Crișului Alb era o zonă cu îndelungate tradiții miniere care coborau până în epoca romană. În același timp, sfânta este și protectoarea morții subite, teamă care a cutremurat viața omului medieval și cu atât mai mult pe cea a cavalerilor care erau expuși mult mai mult unei morți tragice și pe neașteptate” (vezi Bisericile cneziale din Ribița și Crișcior. Începutul secolului al XV-lea, Cluj-Napoca, 2010, p. 63).

Pentru a recapitula unele informații, trebuie să menționăm și volumul I din Arta în România. Din preistorie în contemporaneitate, editat de academicienii Răzvan Theodorescu și Marius Porumb, București - Cluj-Napoca, 2018, volum în care se specifică că „planimetric și stilistic arhitectura bisericii de la Ribița (județul Hunedoara), construită înainte de anul 1417, când a fost împodobită cu frescă, face parte din categoria ctitoriilor cneziale, cu naosul pe plan rectangular, iar absida altarului decroșată de formă patrulateră”(p. 232)”, relatează dr. Daniel I. Iancu.

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva vă invită să vizionați propunerea de astăzi, în mediul virtual, pe pagina de facebook a muzeului https://www.facebook.com/MCDRDeva/ și pe site-ul instituției www.mcdr.ro.

Rate this item
(0 votes)
Last modified on Marți, 11 August 2020 09:05

Leave a comment

Make sure you enter all the required information, indicated by an asterisk (*). HTML code is not allowed.