Login to your account

Username *
Password *
Remember Me

Sebastian Popescu – hunedoreanul care transmite emoțiile Moto GP

Sebastian Popescu – hunedoreanul care transmite emoțiile Moto GP Credit foto: Sebastian Popescu

Să scrii despre un om pasionat integral de meseria lui este reconfortant, dar deloc ușor, pentru că nu știi care din mulțimea de lucruri minunate care i s-au întâmplat este mai important decât celelalte. Când acest pasionat al muncii sale este și un bun prieten, lucrurile devin mai complicate. Dar nimic nu e mai plăcut decât să știi că poți arăta lumii un model frumos întrupat într-un om care și-a găsit calea.

Punem aici doar o schiță, modestă, de portret despre fotograful uimitor al competițiilor Moto GP, călătorul incredibil din Siberia fără de politică, îndrăgostitul de natură cucerită și prin OFF-ROAD extrem, omul fain și cald din familie și dintre prieteni, hunedoreanul nostru drag, Sebastian Popescu.

Și scriem despre Sebastian Popescu, pentru că suntem siguri că, între tinerii inteligenți ai Hunedoarei, există mulți care visează la o lume în care vor lucra într-o profesie care să le împlinească, alături de familie, viața, într-o profesie care să însemne pasiune, nu doar muncă.

 

 

Un călător în căutarea propriului drum

 

Sebastian Popescu nu s-a născut fotograf de Moto GP, nici călăreț pe șaua cailor putere 4x4, cu atât mai puțin ca iubitor de baie la copcă în neînțărcata Siberie. S-a născut ca ardelean cu mirosul pământului, legat cu cerul, întipărit genetic în viitorul lui drum. A iubit și iubește tot ce este natural: de la spațiile aerisite ale drumurilor rar umblate, la naturalețea pe care o admiră atât la oamenii simpli și deschiși, cât și la marii campioni de pe circuitele de top ale lumii moderne.

Atunci când îi stai alături în locul lui liniștit, în curtea casei, cea cu deschidere spre culmi și o liniște tulburătoare, la un grătar și povești de-a valma, cu familia în preajmă, doar sclipirea din privire, cea care se deschide când vorbește despre asaltul bolizilor din Moto GP în marile curse ale lumii, îți amintește unde stă așezat, definitiv, visul său profesional, împlinit.

Până la urmă, ce ar trebui să trădeze un fotograf profesionist al curselor mondiale de Moto GP și Brand Ambassador Sigma Lenses România la F64? Nu, nu locuiește într-o casă în formă de cască de concurs a lui Valentino Rossi și nu are poartă sau uși în formă de motocicletă. Pasiunea lui, în spațiu familial, un spațiu tihnit și iubitor de oameni, răbufnește în discuții aprinse, în revederea unor fotografii magnifice: da, pentru că asta știe cel mai bine să facă Sebastian Popescu, fotografii magnifice din cele mai fierbinți curse de Moto GP ale lumii! Și cine nu a văzut fotografii ale lui Seba, nu are decât să caute, sunt ușor de găsit, iar câteva avem și noi aici, în acest text.

Am fost întotdeauna convins că Sebastian Popescu a pornit de mic într-o călătorie care, așa încurcată cum a fost ea, l-a adus unde trebuie, unde era începutul acestui drum frumos pe care pășește acum. De la motoarele de Mobră din cartingul copilăriei, până la defilarea cosmică a lui Valentino Rossi, Sebastian Popescu a mers fără încetare, chiar dacă drumul până mai ieri nu a fost întotdeauna plăcut și niciodată ușor. Ceea ce l-a ajutat mereu a fost un grozav simț al umorului și bucuria sinceră de a trăi: un nebun frumos al unui timp prea uricios cu oamenii inteligenți.

 

 

Marile și micile treceri

 

În drumul spre adrenalina Moto GP, Sebastian Popescu a umblat de te poți zăpăci urmărindu-i istoria. A avut, din familie, un îndemn spre profesiunile și arta imaginii, dar căutările lui au trecut scuturate de nevoia de a te așeza într-un loc în care să fii respectat pentru valoarea ta, pentru profesionalism și dedicare. Or, în România, să găsești acel loc în care să fii respectat a fost și rămâne în marja de la dificil către imposibil.

 

 

Cred că o perioadă bună a fost cea în care a fost, am fost și eu acolo!, în spațiul acelui timp al televiziunii Pro TV și al radioului Pro FM care demonstra un profesionalism modern încă neîntâlnit în România post-1989.

În buna rânduială a încercării de a scăpa de mizeriile unei țări care parcă nu mai iese din evul mediu către civilizație, Sebastian Popescu a ales să înțepe drumurile în Marea Britanie, unde a făcut de toate (de la spălat vase, la polisarea mașinilor, cum mărturisește într-un interviu), până la o școală bună de cinema și televiziune - London Academy of Media, Film & TV.

Nu știu de ce și cum s-a îndemnat Seba, dar a ajuns din nou acasă, în România, repetând încrezător și ambițios pașii din căutarea drumului însemnat.

 

 

Catalunya, prima înfățișare

 

În 2012, un prieten cu care colabora pe alte proiecte, l-a contactat și l-a întrebat dacă nu vrea să fotografieze în paddock-urile Moto GP. Cam trei luni au trecut și Sebastian Popescu era deja la celebra cursă de la Catalunya – prima lui cursă de Moto GP și începutul unei serii extraordinare, care a născut imagini de vis.

De atunci, Sebastian Popescu a intrat în galeria unor profesioniști serioși și dedicați ai curselor Moto GP. A demonstrat că ardeleanul cu gena luată din pământ proaspăt și iubitor de natură în integralitatea sensurilor sale și-a găsit locul, și-a descoperit visul însemnat, a descoperit un sens profund și clar al propriei vieți, în latura ei fundamentată pe muncă.

 

 

 

La rece, dar fierbinte

 

Doar ca o tușă specială de culoare în povestea noastră, unii își amintesc, alții nu, Sebastian Popescu a fost protagonist, într-o echipă senzațională, pentru o călătorie fără asemănare în Siberia cea frumoasă, cea fără de politică.

A fost o expediție a provocărilor individuale și de echipă, o expediție în care, așa cum îmi mărturisea, Sebastian Popescu s-a redescoperit în zona limitelor – fizice și psihice. S-a redescoperit, descoperind ținuturi, dar mai ales descoperind oameni: oameni de toate felurile, oameni trăind în alte lumi, oameni trăind după alte cutume, alte principii și alte aspirații.

A încercat Seba, în această expediție în Siberia, periferiile fizice și emoționale ale propriei ființe: până unde pot ajunge, până unde pot rezista, până unde te poți împăca, sincer, cu extremele vieții. A încercat și a reușit, pentru că s-a întors transformat, regândit, revorbit cu el însuși.

 

 

Capăt optimist de schiță

 

Ar fi de povestit o mulțime de lucruri din experiența lui Sebastian Popescu: ca om, ca profesionist, ca învingător în competiția vieții. Ar fi de povestit întâlnirile lui speciale cu marii campioni din Moto GP și legătura definitivă în admirație cu Valentino Rossi, „bătrânul” care încă umple de emoție marile competiții de motociclism viteză.

 

 

Ar fi de povestit culisele muncii de fotograf la Moto GP, fotograf sportiv care este și Brand Ambassador Sigma Lenses România la F64, cel care descoperă și valențe artistice ale fotografiatului sportiv, valențe care vin, intuitiv, din a călca programatic și inteligent regulile de fotografiere și pozițiile de asalt din timpul unei curse.

 

 

 

Ar fi de povestit viața frumoasă și tihnită din pauzele competiționale, cu liniștea, mereu scuturată de prieteni, din curtea casei, acolo, în mijlocul naturii, aproape de Hunedoara, dar departe de zgomotul urban.

 

 

Ar fi de povestit despre tot felul de detalii tehnice, despre echipamentele foto pe care le folosește: pentru cunoscători, acum folosește Canon 7DMarkII și Canon DX cu lentile Sigma 150-600mm, 70-200 și 24-70, ca echipament de bază, dar funcție de eveniment, folosește și alte lentile.

 

 

Ar fi multe de povestit dar, așa cum am spus din capul locului, aceasta este doar o schiță de portret, un semnal care așează, mai ales în fața celor tineri, un model de profesionist care și-a găsit drumul, care nu a renunțat, în ciuda obstacolelor. Este schița modestă a unui destin frumos și portretul sumar al unui prieten de suflet. Sper să fie de folos.

 

 

„Nu dau sfaturi. Îmi plac cei care se străduiesc să-și formeze un stil propriu de a fotografia. Personal, încerc de fiecare dată să scot altfel de cadre și chiar mă poziționez în alte locuri decât ceilalși fotografi. E mai mult de lucru, e mai mult de alergat, dar nu vreau să fac o fotografie care să semene cu alte sute. Vreau să scot altceva din camera și lentilele folosite, ceva care să-mi ofere o satisfacție personală deosebită. Dacă felul meu de a lucra seamănă a sfat, acesta este sfatul meu pentru cei care își doresc să intre în lumea asta minunată.” (Sebastian Popescu, fotograf Moto GP, Brand Ambassador Sigma Lenses România la F64)

 

Rate this item
(3 votes)
Last modified on Miercuri, 17 Aprilie 2019 20:43
Volodia Macovei

“La résignation est un suicide quotidien.” (Honoré de Balzac )

https://volodia.online

Leave a comment

Make sure you enter all the required information, indicated by an asterisk (*). HTML code is not allowed.

Ultimele tweet-uri

FONDURI EUROPENE: Seminar despre parteneriate pentru soluții de finanțare și garantare a proiectelor… https://t.co/b2eMTvfP97
PATRIMONIU: Zilele Icoanei la Deva https://t.co/4ANh3mr9AE prin @tripplesworld
DACIA FELIX: Piese din colecția Muzeului Civilizației Dacice și Romane expuse în Belgia https://t.co/R1byqmzhmI prin @tripplesworld
EXPOZIȚIE ANIVERSARĂ: 750 de ani de la prima atestare documentară a Cetății Deva https://t.co/SO9ObFSbrb prin @tripplesworld
Follow Independent HD on Twitter