Login to your account

Username *
Password *
Remember Me

Muzeul Civilizației Dacice și Romane propune publicului un nou monument istoric din județul Hunedoara, în cadrul deja cunoscutului proiect online „Un monument pe săptămână”.

O altă reușită a laboratorului de Restaurare, Conservare, Investigaţii de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane este propusă pentru prezentare în mediul online. Este vorba de o aplică din argint aurit, din secolele XVII-XVIII, clasată în categoria tezaur a colecţiilor muzeului.

Mihaela Beceanu, expert restaurator metal, Secția de Restaurare, Conservare, Investigaţii a MCDR, ne-a dat detalii:

„Această piesă intră în componenţa unui tezaur amplu alcătuit din 806 monede şi 12 obiecte de cult şi laice descoperit în localitatea Nălaţi-Vad din apropierea oraşului Haţeg, o parte dintre aceste obiecte putând fi admirate în vitrinele muzeului devean.

Aplica are o formă rotundă şi este prevăzută la mijloc cu o ornamentaţie reprezentând o floare de piciorul cocoşului, iar pe margini cu frunze de acant răsfrânte. Este confecţionată din argint aurit, dar aurirea nu se păstrează în întregime, procesul de coroziune punctiform îndepărtând, pe alocuri, suprafaţa aurită. Înainte de a fi restaurat obiectul era acoperit cu depuneri aderente, de grosime foarte mică, de sulfură de argint, punctiform, dar în cantitate relativ mare, sulfat bazic de cupru mai ales pe inel şi pe dosul piesei precum şi zone profunde de oxid de argint. Prezenta de asemenea şi o degradare mecanică, piesele sale componente fiind desprinse una de cealaltă.

Intervenţiile oportune de restaurare efectuate asupra acestui obiect au făcut posibile redarea integrităţii şi strălucirii pe care le-a avut cândva”.

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, propune publicului, din colecțiile muzeului, o nouă piesă reprezentativă: Aplică - reprezentarea Gorgonei Medusa. Povestea acestei piese de excepție ne este spusă de Oana Tutilă, arheolog, Secția de Arheologie MCDR.

O vizită la muzeul din Deva include în mod obligatoriu sala Tezaurului. Nu ai cum să ratezi camera comorilor, poate chiar pentru asta ai venit la palat. Ai ajuns la ușă și preț de o clipă te gândești la ce (crezi tu că) vei vedea: multe podoabe din aur, grămezi de kosoni, măcar o brățară și, de ce nu, o lampă fermecată. Tragi aer în piept și pășești nerăbdător peste prag. Începi conștiincios periplul din partea dreaptă, cronologic.

Privești pe rând piesele care stau cuminți în spatele sticlei, citești explicațiile, încerci să-ți imaginezi cum erau folosite unele dintre ele. Nici nu știi cum ai ajuns în fața vitrinei centrale, vrei să treci mai departe pentru că în partea stângă încep să se etaleze monede de tot soiul. Te mai uiți o dată la piesele din fața ta. La etaj, câteva frunzulițe de aur se bronzează la lumina spoturilor. Mai jos, un chip bucălat stă confortabil între faldurile de catifea vișinie și pare că a câștigat cel mai râvnit loc de pe scenă. Oare de ce?

Panoul explicativ te avertizează că, dacă nu ești atent, s-ar putea să rămâi împietrit în fața... Gorgonei Medusa. Și, îți spun pe cuvânt, nu am văzut niciun vizitator care să nu fi căzut în mrejele ei. Nu-ți vine să crezi!

Medusa ucisă de Perseu era o creatură hidoasă cu părul transformat în șerpi, iar tu ai în fața ochilor o figură umană în toată regula. Nu te amăgi, dacă te uiți mai bine îi poți citi, în cuta adâncă de pe frunte și în mănunchiul de riduri de la rădăcina nasului, încruntarea și furia ținută în frâu. Și dacă stai să cugeți, parcă și buclele răvășite te duc cu gândul la șerpii din legendă. Acum te privește de după un geam, dar mai faci un exercițiu de imaginație și te gândești că Medusa a fost cândva fixată pe pieptul unei statui sau poate doar ornamenta o piesă de mobilier. Te dezmeticești, începi să numeri bani din toate timpurile și mergi mai departe, să descoperi și meduzele de pe monumentele funerare care lenevesc în lapidariu.

 

Iată aici câteva date tehnice ale artefactului care este vedeta povestioarei de mai sus.

Tipul piesei: Aplică

Material: bronz aurit

Tehnică de realizare: turnare, aurire

Dimensiuni: 15 x 14,4 cm

Locul și condițiile descoperirii: Ulpia Traiana Sarmizegetusa; cercetare arheologică sistematică (1973), în partea de nord a complexului de temple al zeilor Aesculapius și Hygieia

Locul de păstrare: Palatul Magna Curia, expoziția „Obiecte de tezaur din colecțiile Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva”

Nr. inv. 1467 (înregistrată la Secția de Arheologie Sarmizegetusa)

Datare: epocă romană, sec. II-III p. Chr.

Dacă vrei să afli și mai multe despre aplica noastră, dar și despre alte reprezentări ale Medusei din Dacia romană, iată câteva referințe bibliografice:

- Dorin Alicu, Adriana Rusu, Câteva reprezentări ale Gorgonei Meduza în Dacia intracarpatică, în Acta Musei Napocensis, XI, 1974, p. 97-101

- Adriana Rusu, Emil Nemeș, Constantin Pop, Bronzuri figurate romane în muzeul de arheologie din Sarmizegetusa, în Sargetia, XI-XII, 1974-1975, p. 101-109 http://www.anuarulsargetia.ro/sargetia-xi-xii-1974-1975

- Alexandru Diaconescu, „Clasicismulˮ în plastica minoră din Dacia romană, Cluj-Napoca, 2013 http://www.alexandrudiaconescu.ro/carti/10-c2/12-clasicismul-in-artele-minore-din-dacia.html

- Anca Timofan, Fascinanta Medusa/The Fascinating Medusa, în Anca Timofan (editor), Pantheon 3D. I. Mituri greco-romane/Greco-Roman Myths, Cluj-Napoca, 2018, p. 59-66

 

Foto: Marius Mîndruțău, © Muzeul Civilizației Dacice și Romane

O veste bună vine zilele acestea și de la cea mai importantă instituție de cultură din județul Hunedoara, Muzeul Civilizației Dacice și Romane (MCDR) din Deva. Începând din data de 15 mai 2020, în mai multe etape, se redeschid punctele de vizitare ale muzeului. Vă prezentăm comunicatul oficial al MCDR.

 

Conducerea Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, vă comunică faptul că începând cu data de 15 mai 2020, instituția noastră își redeschide, gradual, punctele de vizitare. Astfel vor fi accesibile publicului Situl Arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa și Complexul de Monumente Ţebea, după următorul program:

- Situl Arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa între orele 9.00-20.00, de luni până duminică inclusiv; prețul biletului este de 4,00 lei – elevi, studenți, pensionari și persoane adulte cu handicap mediu și ușor; 14,00 - lei adulți; copilul cu handicap precum și persoana care îl însoțește beneficiază de gratuitate; adultul cu handicap grav sau accentuat, precum și persoana care îl însoțește beneficiază de gratuitate.

- Complexul de Monumente Ţebea între orele 10.00-18.00, de marți până dumincă inclusiv; prețul biletului este de 2,00 lei – elevi, studenți, pensionari și persoane adulte cu handicap mediu și ușor; 10,00 lei – adulți; copilul cu handicap precum și persoana care îl însoțește beneficiază de gratuitate; adultul cu handicap grav sau accentuat, precum și persoana care îl însoțește beneficiază de gratuitate.

Pentru protejarea sănătații angajaților instituției și a publicului vizitator, celelalte spații expoziționale se vor redeschide în funcție de reglementările legale ce vor apărea, ținând cont de evoluția epidemiologică Covid 19 la nivel local și național.

În urmă cu 140 de ani, pe 13 mai 1880, la Casina din Deva, s-a întrunit Adunarea generală de constituire a Societății de Istorie și Arheologie a comitatului Hunedoara (Hunyadmegyei Történelmi és Régészeti Társulat). Specialiștii Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva și-au propus să prezinte publicului, în următoarea perioadă, principalele evenimente legate de înființarea, activitatea și rolul acestei Societăți în cultura hunedoreană de la finalul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea.

 

 

Secolul al XIX-lea a fost martorul înființării societăților culturale din Transilvania, al căror obiectiv principal a fost punerea în valoare a valorilor culturale, istorice, etnografice, inclusiv prin constituirea de muzee care să funcționeze în cadrul lor.

Bogățiile comitatului Hunedoara au atras atenția oamenilor de cultură, astfel că nici acest spațiu nu putea să rămână în afara spiritului epocii. La jumătatea secolului al XIX-lea se fac primele încercări în sensul înființării unei asociații care să protejeze patrimoniul istoric al comitatului.

În numărul 31 al ziarului Hunyad, din anul 1879, dr. Sólyom-Fekete Ferencz, președintele tribunalului din Deva, sub titlul Să ne descoperim trecutul și să-i salvăm monumentele, face un apel pentru înființarea unei societăți care să aibă ca scop salvarea urmelor trecutului din comitatul Hunedoara. Autorul evidențiază diversitatea culturală a comitatului, trecând în revistă principalele puncte de interes istoric din zonă: descoperirile preistorice (unde remarcă activitatea Sofiei Torma), cele dacice, urmele colonizării romane, cetatea Devei, descoperirile de pe Valea Streiului, cele din zona minieră de la nord de Mureș, urmele epocii migrațiilor, cele rămase după venirea maghiarilor, documentele referitoare la zona de colonizare săsească Orăștie.

După ce constată că în deceniile anterioare n-a lipsit în totalitate interesul pentru trecut (amintind inițiativele lui Bethlen Olivér și Dobai István), face apelul „să punem umăr lângă umăr… să înființăm cât mai repede o societate”. Indiferent de numele pe care-l va purta, această societate trebuia să aibă ca scop, pe lângă realizarea unei baze materiale care să permită conservarea urmelor trecutului, păstrarea și valorificarea acestor monumente prin publicarea, în anuare, a unor lucrări științifice referitoare la acestea.

Un alt rol al societății ar fi acela de a educa pe membrii săi. Iar expunerea colecțiilor va da un motiv de vizitare a zonei pentru concetățeni, iar cu timpul și pentru străini, în final, ca o încununare a activității societății, se va publica monografia comitatului Hunedoara, lucru de mult timp dorit. În final, convoacă pe toți cei interesați în Sala mare a Casinei din Deva la adunarea din 16 noiembrie 1879.


Detaliile sunt oferite de Cristina Bodó, cercetător științific III, Secția Arheologie, Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva.